Linia T3, traseu propus

T3 - face legătura între Unirii TER şi Giurgiu pe traseul primei linii de cale ferată din Ţările Române, inaugurată în 1869, linie care unea Bucureştiul de portul de pe Dunăre. Secţiunea situată în interiorul oraşului, între str. Progresului/str. Constantin Istrati (aproape de intersecţia cu Viilor) şi Gara Progresul nu mai este folosită din prima jumătate a anilor '90, când mai circulau ocazional mărfare către întreprinderile din zonă. Secţiunea dintre Gara Progresul şi Giurgiu este actualmente întreruptă la Grădiştea, jud. Giurgiu, ca urmare a prăbuşirii podului de cale ferată la inundaţiile din vara lui 2005. Podul nu a fost încă refăcut, însă Ministerul Transporturilor a anunţat că va demara reconstrucţia lui. În toată această perioadă, traficul feroviar înspre Giurgiu trece prin Videle, ocolind câteva zeci de kilometri.
Staţii propuse: Unirii TER - Bucureşti-Filaret - Şos. Progresului - Pieptănari - Toporaşi - Str. Iacob Andrei - Zeţarilor - Şos. Giurgiului - Bucureşti-Progresul - Jilava - Sinteşti H. - Grădiştea - Comana - Băneasa - Daia - Frăţeşti - Giurgiu Nord - Giurgiu.
Variantă: pentru a minimiza costurile, se propune şi varianta cu staţie-terminus la Pieptănari, legătura cu metroul (o staţie de autobuz) putând fi asigurată de un autobuz dedicat TER.
Lungime propusă: 68,3km
Existent: 65,9km
Linie dublă: 61,5km
Linie simplă: 4,4km
Linie electrificată: 0km
Linie neelectrificată: 65,9km
Intersecţii cu reţeaua rutieră:
- str. Zăbrăutului, trecere la nivel existentă, se propune barieră
- Bd. Pieptănari, trecere la nivel existentă, se propune barieră
- Str. Toporaşi, trecere la nivel existentă, se propune barieră
- Str. Iacob Andrei, trecere la nivel existentă, se propune barieră
- Str. Zeţarilor, trecere la nivel existentă, se propune barieră
- Str. Badea Dumitru, trecere la nivel existentă, se propune barieră
- Şos. Giurgiului, se propune supratraversare feroviară sau trecere la nivel existentă, se propun în acest caz barieră şi semafor
Rezultă un număr de 6 bariere pe o distanţă de 4km, deci în medie o barieră la 0,8km.



Exemplu: pod pentru sistemul de tramvai rapid LUAS, Leopardstown, Dublin
Sursa: wikipedia.org


Probleme speciale:

- Pe secţiunea str. Progresului - Gara Progresul (4,4km), linia existentă se află într-un stadiu avansat de degradare
- Tot pe această secţiune, linia existentă este simplă, spaţiul disponibil de o parte şi de alta nepermiţând dublarea ei decât pe anumite segmente, pentru a permite trecerea trenurilor care vin din sensuri opuse (de ex. în dreptul staţiei str. Iacob Andrei)
- O staţie subterană la Gara Filaret ar presupune şi reabilitarea gării, fapt care cere crearea unui parteneriat public-privat
- Existenţa caselor în apropierea liniei presupune aplicarea de restricţii de viteză pe acest segment, precum şi luarea unor măsuri anti-zgomot. Aceasta este posibil prin circularea în regim de tramvai, la viteze mici, şi prin realizarea unor bariere antifonice acolo unde este necesar
- Pe secţiunile dintre Bd. Pieptănari - str. Stănişoara (cca 85m) şi str. Zeţarilor - str. Anghel Nuţu (pe o lungime cumulată de cca 235m), existenţa unor incinte sau construcţii de mici dimensiuni (garaje, etc.) în imediata vecinătate a liniei poate face necesare anumite exproprieri.
- Podul prăbuşit de la Grădiştea nu a fost încă refăcut
- Întreaga linie este neelectrificată. În varianta conectării cu tunel la Unirii TER este necesară operarea de trenuri electrice. Pentru a minimiza costurile, soluţia este folosirea de trenuri diesel între Giurgiu şi Gara Progresul, apoi transbordarea în tren electric la Gara Progresul. Orarul fix ar face ca această transbordare să se facă imediat ce trenurile ajung în staţie. În varianta cu staţie-terminus la Pieptănari se pot folosi şi automotoare diesel.
Extensie propusă pentru TER:
- legătura dintre staţia Şos. Progresului şi Unirii TER, 2,4km tunel
- 3 staţii subterane: Şos. Progresului, Bucureşti-Filaret şi Unirii TER
- o supratraversare feroviară peste Şos. Giurgiului/DN5
Costuri estimate:
180mil. euro (în varianta Unirii TER cu tunel)
30mil. euro (în varianta Pieptănari)
+ 9,5mil. euro refacere pod Grădiştea
Avantaje:
- conectarea directă a centrului oraşului cu zona transfrontalieră Giurgiu-Ruse, extrem de importantă pentru afirmarea Bucureştiului ca centru regional - exemple în acest sens sunt conectarea oraşului Zagreb la graniţa cu Slovenia prin linia de tren urban Zagreb-Sutla şi prin linia planificată Zagreb-Samobor-Bregana, sau, la o scară mult mai mare, conectarea aeroportului din Copenhaga la oraşul Malmö prin trenuri cu frecvenţă de 20 de minute pe traseul podului Oresund. În contextul UE lărgite, transporturile transfrontaliere de distanţă medie pot aduce beneficii certe.
- conectarea regiunii de sud a Bucureştiului la aeroportul Henri Coandă prin intermediul reţelei TER şi a staţiilor de schimb dintre linii
- conectarea directă la reţeaua de metrou prin staţia Unirii TER şi distribuirea fluxului de călători pe cele două magistrale de metrou de aici (sau conectarea indirectă la staţia Eroii Revoluţiei)
- conectarea la reţeaua RATB
- revitalizarea unei zone cu probleme - Giurgiului-Ferentari şi integrarea cu micro-politici de dezvoltare locală
- reabilitarea Gării Filaret, prima gară din Ţările Române, aflată într-o stare precară, şi transformarea ei într-un centru intermodal - autogară la suprafaţă, staţie TER în subteran - soluţie fezabilă prin parteneriat public-privat, şi anume cointeresarea unui investitor care poate amenaja suprafeţe de retail, etc.
- exproprieri minime
- costuri mai reduse datorită existenţei unei linii simple
- degrevează Şos. Giurgiului, actualmente aglomerată, atât prin trecerea de la transportul cu microbuze la TER pentru călătorii care vin dinspre Giurgiu, cât şi prin migrarea unui număr de călători din Bucureşti dinspre tramvai/maşina personală spre TER
Dezavantaje:
- necesită o extensie de 2,4km de tip tunel către staţia Unirii, precum şi 3 staţii subterane în varianta Unirii TER
- gabarit redus al liniei - linie unică, trece în imediata vecinătate a unor întreprinderi/locuinţe, etc
- necesită aplicarea unor restricţii de viteză pe secţiunea Şos. Progresului - Gara Progresul (4,4km), TER urmând a circula în regim de tramvai.
Exemple: sistemul de tramvai rapid LUAS din Dublin, sau reţeaua dintre Helsingor şi Gilleleje, Danemarca (reţea care foloseşte şi automotorul Siemens Desiro, "săgeata albastră", în varianta diesel). Reabilitarea şinelor în sistem îngropat, precum şi tracţiunea electrică ar elimina majoritatea problemelor legate de zgomot. În plus, inexistenţa unor curbe pe această secţiune înseamnă absenţa zgomotului ascuţit pe care vagoanele îl produc la curbe.






















Automotor Desiro la Helsingor, Danemarca

Bucureştiul, oraş cu statut de centru regional, şi mai nou, cu statut de metropolă, are nevoie de o infrastructură care să poată deservi întreaga sa zonă de catchment. Credem că linia T3 este de importanţă strategică pentru dezvoltarea pe termen mediu şi lung a oraşului. Nu întâmplător, prima linie de cale ferată din Ţara Românească s-a îndreptat spre sud, spre Dunăre, şi nu spre nord. Discuţiile legate de posibilitatea continuării lucrărilor la canalul Dunăre-Bucureşti nu fac decât să confirme importanţa unor legături de infrastructură între Capitală şi zona portuară de la Dunăre. T3, cu avantajele şi problemele pe care le presupune, îşi propune tocmai acest lucru.

2 Responses to “Linia T3, traseu propus”

  1. # OpenID horika

    v-am pus la blogroll :P, sunteti prea tari pentru orasul asta, nu va meritam!  

  2. # Blogger Moshul

    Se poate un plan chiar ceva mai indraznet. De ce sa dati ca probabila o prelungire pana la Giurgiu, cand se poate merge pana peste Dunare, la Ruse. Infrastructura exista, mai exact podul "prieteniei", la Ruse este gara, iar pana acolo linia mai trece prin oras (deci se mai pot crea statii in oras). Sunt destui bucuresteni care-si fac cumparaturi acolo. Cand ambele state vor fi in spatiul Schengen, nu se va mai opri la granita.  

Trimiteți un comentariu




© 2006 TER - Tren urban pentru Bucuresti | Blogger Templates by GeckoandFly.
No part of the content or the blog may be reproduced without prior written permission.
Learn how to make money online | First Aid and Health Information at Medical Health